Palas valorifică vestigiile arheologice scoase la lumină în gospodăria vechii Curţi Domnești

Iasi, 01/02/2012

Lucrările pentru edificarea ansamblului multifuncţional Palas au reprezentat şansa cercetării arheologice a gospodăriei fostei Curţi Domneşti din Iaşi. Este unica gospodărie a unei reşedinţe voievodale din Moldova care a fost cercetată arheologic până în prezent.

Încă din etapa iniţială a construirii ansamblului Palas, compania Iulius Group a dovedit grijă faţă de trecut. Datorită lucrărilor de anvergură, care au impus escavaţii importante, s-au descoperit fragmente din trecutul valoros al Iaşului, unele găsindu-se la adâncimi foarte mari. S-au alocat resurse materiale importante şi timpul necesar pentru ca arheologii, coordonaţi de reputatul specialist Stela Cheptea – directorul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române, Filiala Iaşi, – să descopere şi mai apoi să inventarieze, să cerceteze, să conserve şi să pună în valoare vestigiile.

Nu trebuie făcută confuzia între Curtea Domnească (care includea: palatele domnilor Moldovei, bisericile din interior şi alte construcţii legate de administraţia ţării) şi gospodăria acesteia (care cuprindea: grajdurile, instalaţiile hidraulice, depozitele de furaje, de lemne şi alimente, iazul domnesc şi zona de agrement). „Arealul aferent ansamblului Palas, unde s-au efectuat ample cercetări arheologice, a reprezentat, în trecut, gospodăria Curţii Domneşti din Iaşi, care a fost amplasată pe malul iazului domnesc şi unde, în perioada modernă, s-a extins oraşul. În anii '60, s-a descoperit partea estică a Curţii Domneşti, delimitată de zidul de incintă, vestigii care au fost acoperite cu un planşeu aflat la intrarea în vechiul Teatru de Vară. Astăzi, ştim că ruinele continuă spre vest, fiind cuprinse în fundaţiile Palatului Culturii”, a declarat Stela Cheptea, directorul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române, Filiala Iaşi.

În prezent, ruinele care aparţin Curţii Domneşti, cele care au fost scoase la lumină acum câteva decenii şi cele care urmează a fi decopertate vor fi investigate şi vor intra într-un proces complex de consolidare şi de restaurare, urmând a fi expuse în aer liber pentru public, în Palas. „Deoarece, până acum, ne-am preocupat doar de săpăturile arheologice şi de obţinerea avizelor, această etapă a cercetării va fi realizată ulterior”, a completat Stela Cheptea.

Escavaţiile de la Palas au scos la lumină câteva ruine în continuarea celor descoperite în anii `60, pe latura de nord a Curţii. Acestea vor fi acoperite cu un planşeu, sub care va fi amenajat un lapidarium, unde se vor păstra pietrele sculptate artistic găsite în arealul Palas şi cele conservate în imediata apropiere a Palatului Culturii.

Odată cu inaugurarea ansamblului, pe 31 mai 2012, ieşenii şi turiştii vor găsi la Palas hărţi informative şi legende cu traseul vestigiilor. Descoperirile vor fi puse în valoare de către investitor în cel puţin trei moduri: păstrate in situ şi marcate în pavajele din interiorul noilor construcţii, altele vor fi translate în grădina publică, iar pietrele şi alte obiecte vor fi concentrate într-un spaţiu de tip lapidarium. Artefactele şi obiectele de mici dimensiuni (monezi, piese din sticlă, ceramică etc.) îşi vor găsi locul în spaţii bine alese şi vor fi însoţite de materiale documentare, fotografice şi explicaţii în mai multe limbi străine.

Printre vestigiile care urmează a fi expuse se numără: fundaţiile grajdului domnesc, un fragment dintr-o roată hidraulică şi chioşul cu havuz, toate datând din vremea lui Vasile Lupu; o fântână din piatră de secol XIX; fragmente din instalaţiile utilitare (conducte de apă din lemn şi din ceramică, de secol XVII-XVIII); porţiuni din piloţii de lemn care întăreau malurile iazului domnesc şi aveau şi rol de apărare; bucăţi din fortificaţia de lemn a reşedinţei. Compania Iulius Group suportă integral cheltuielile de reabilitare şi de punere în valoare a Turnului de Strajă, dinspre Strada Palat.

În această perioadă, se lucrează la spălarea, restaurarea şi impregnarea obiectelor din lemn (conducte de apă, fragmente din roata hidraulică, porţiuni din fortificaţia fostei Curţi Domneşti, jgheaburi etc.).

Galerie Foto